Taiwanezii de la HTC au fost întotdeauna interesați de inovație, și au încercat cu fiecare vârf de gamă să aducă ceva revoluționar în industria telefoanelor inteligente. Chiar dacă au avut parte și de ani financiari mai buni, se pare că scăderile veniturilor din ultima perioadă nu îi împiedică să aducă pentru 2013 un concurent de temut în confruntarea titanilor: ne gândim aici la Samsung Galaxy S4 și Sony Xperia Z, care împreună cu HTC One pot fi considerate ”telefoanele momentului”. Sperăm că experiența neplăcută din trecut a celor de la HTC în ceea ce privește marketingul defectuos să nu se repete, și primul semn în acest sens este faptul că HTC One se găsea încă de la începutul anului pe buzele pasionaților de smartphone-uri.[divider]

Dacă pe partea de marketing am avut parte de îmbunătățiri minore, nu aceeași este situația la capitolul inovație, unde HTC One beneficiază de câteva tehnologii patentate care, dacă vor fi primite cu entuziasm de utilizatori, s-ar putea să reprezinte un punct de cotitură în utilizarea smartphone-urilor HTC. Amintim în trecere câteva dintre acestea : HTC BlinkFeed, HTC Zoe sau HTC BoomSound, urmând ca pe parcursul reviewului să le discutăm mai în detaliu. Dacă mulți au auzit că HTC One este un telefon construit în mare parte din aluminiu și cu o cameră foto cu foarte puțini megapixeli, haideți să aruncăm o privire asupra celor mai importante specificații tehnice:

• Suport Quad-band GSM/GPRS/EDGE; 3G cu HSPA; LTE
• Display touchscreen capacitiv Super LCD3 de 4.7″ de16M culori, cu rezoluție 1080p și densitate a pixelilor de 469ppi
• Android OS v4.1.2 Jelly Bean cu Sense UI 5.0
• Procesor Quad-core 1.7 GHz Krait 300, cu 2 GB RAM, Procesor Grafic Adreno 320; Chipset Qualcomm Snapdragon 600
• Cameră “Ultrapixel” de 4 MP cu autofocus, senzor de 1/3”; Bliț LED
• Înregistrare video 1080p la 30fps cu mod HDR, autofocus continuu și sunet stereo
• HTC Zoe
• Cameră frontală de 2.1 MP, înregistrare video 1080p
• Wi-Fi a/b/g/n, Wi-Fi Direct și DLNA; Wireless TV out
• GPS cu A-GPS, GLONASS
• 32/64GB memorie internă
• port microUSB cu conectivitate MHL
• Bluetooth v4.0
• NFC
• Jack audio standard de 3.5 mm
• Accelerometru și senzor de proximitate
• Anulare activă a zgomotului de fundal cu microfon dedicat
• Carcasă unibody din aluminiu
• Difuzoare stereo frontale cu tehnologie BoomSound

Cutia în care HTC One vine livrat ne aduce aminte de nevoia de reciclare, fiind deosebit de compactă, cu un design nou și elegant, dar cu un pachet standard de accesorii, care cuprinde doar încărcătorul USB, cablul de date, folosit și la încărcare, și căștile standard, care nu ne-am fi supărat dacă făceau parte din clasa BeatsAudio – pentru a oferi o calitate deosebită a sunetului și când utilizăm căștile, nu doar difuzoarele stereo încorporate.

Am discutat deja de faptul că HTC One vine cu o carcasă în mare parte din aluminiu, ceea ce îi oferă o rezistență sporită și un design elegant și unic – dacă la alți producători poți confunda două sau mai multe terminale între ele, nu este și cazul lui HTC One. Pe lângă material un lucru evident la exterior este faptul că avem de-a face cu o carcasă unibody – fără capac detașabil, ceea ce nu putem spune că ne surprinde, fiind clar trendul urmat de HTC la telefoanele din ultima perioadă, totuși acesta rămâne un punct slab în opinia multora. Dacă ne întoarcem la comparația inițială doar Samsung Galaxy S4 ar câștiga la acest capitol, fiind singurul cu capac detașabil dar materialele folosite sunt net inferioare față de sticla lui Xperia Z și aluminiul lui HTC One, astfel că vă lăsăm pe voi să dați punctul pentru design. Dacă la design e greu să spui care e varianta câștigătoare, nu este la fel de dificil să punctezi lipsa unui slot de expansiune a memoriei interne, asta în situația în care ambii competitori îl au (și HTC a dovedit că este simplu de integrat prin Butterfly), astfel că alegerea variantei de 32 sau 64 GB trebuie făcută cu mare atenție pentru a avea memorie suficientă până la schimbarea terminalului.

Trecem și la o inspecție detaliată a exteriorului unde începem bineînțeles cu partea din față, ecranul fiind dispus central, cu difuzoarele dispuse sus și jos. (Poate părea ciudat să ai un difuzor în dreptul gurii, dar experiența sunetului stereo de înaltă calitate nu poate fi comparată cu ceea ce oferă celelalte terminale din clasa lui.) Difuzorul din partea de sus are în stânga lui senzorul de proximitate și cel de lumină ambientală, și camera frontală wide în partea dreaptă. Porțiunea care înconjoară ecranul este de culoare neagră (dând impresia de ecran edge-to-edge) și ascunde în partea inferioară butoanele ”Back” și ”Home”, la stânga și la dreapta siglei HTC, dispusă central. Aici am putea depuncta lipsa unui buton dedicat meniului contextual, la care concurența nu a renunțat, la HTC One acesta fiind prezent în anumite aplicații în partea de jos, ocupând o fâșie considerabilă din ecran. Aceeași situație o întâlnim și la Sony Xperia Z, care are toate trei butoanele dispuse pe display – ocupând spațiu util din acesta, astfel că singurul câștigător ar putea fi Samsung Galaxy S4 la acest capitol.

Muchiile lui HTC One nu necesită prea mult timp la inspecția vizuală, prezentând portul microUSB și microfonul principal în partea de jos, slotul MicroSIM pe partea stângă, butonul Power și mufa audio jack în partea de sus, și un buton pentru volum pe partea dreaptă. Aici putem menționa și faptul că butonul Power este dispus către stânga, unii considerându-l ca fiind poziționat greșit, la fel cum și butonul Back de sub display este poziționat tot pe stânga, ca și la celelalte terminale HTC din ultima perioadă. Aceste două butoane sunt puțin mai greu accesibile pentru cei care folosesc telefonul cu mâna dreaptă, dar noi suntem de părere că este doar o chestiune de acomodare – după două-trei zile de utilizare devenind chiar comod de folosit.

Nu putem trece cu vederea nici faptul că butonul Power conține și portul infraroșu folosit pentru operarea dispozitivelor din apropiere, care folosesc această tehnologie. Existența acestui port ar fi încă o asemănare între Samsung Galaxy S4 și HTC One, cei de la Sony rămânând pe dinafară la acest capitol. Nu știm daca are vreo legătură cu faptul că găzduiește portul infraroșu sau nu, dar pe lângă poziționare, și faptul că nu iese prea mult în evidență față de linia carcasei face butonul Power mai greu accesibil.

Spatele confecționat în întregime din aluminiu cuprinde camera alături de bliț, dispusă central la aproximativ 1 cm de muchia superioară și microfonul pentru reducerea zgomotului de fundal – în partea dreaptă-sus. Central tronează sigla HTC, iar în partea inferioară sigla BeatsAudio și câteva informații despre modelul, voltajul și amperajul de încărcare a bateriei, standarde internaționale de conformitate și recomandarea de a folosi doar încărcătorul înscris în manualul de utilizare.

Dacă tot am început prin a-l compara cu modelele concurenței, putem continua și când vine vorba de display. Samsung Galaxy S4 se laudă cu un ecran FullHD Super AMOLED de 5”, Sony Xperia Z cu unul tot FullHD de 5” dar TFT, iar la HTC One avem plăcerea de a face cunoștința cu un Super LCD3 de numai 4.7”. spunem ”numai” deoarece concurența a trecut pragul celor 5” în timp ce inginerii de la HTC au preferat să aleagă un display identic în dimensiune cu cel avut de nava amiral din 2012 – HTC One X, dar de data asta cu rezoluție FullHD de 1080×1920 pixeli. Faptul că are aceeași rezoluție cu modelele concurenței, dar pe un ecran cu 6% mai mic se traduce printr-o densitate a pixelilor de 469 ppi, față de numai 441 în cazul lui Galaxy S4 și Xperia Z, ceea ce înseamnă că și cei mai pretențioși ochi vor avea parte de cele mai clare imagini, mult promovatul Retina Display rămânând pe dinafară din această ecuație.

Nu știm exact de ce HTC a ales să rămână la stadiul de protecție Gorilla Glass 2 pentru display în timp ce Samsung Galaxy S4 se poate lăuda cu Gorilla Glass 3, singurul motiv plauzibil fiind reducerea costurilor de producție și faptul că oricât de rezistent ar fi un strat subțire de sticlă, acesta nu poate rămâne indiferent în momentul în care smartphone-ul care îl posedă se hotărăște să facă un salt către sol, ajutat de accelerația gravitațională și masa lui proprie.

Dacă la exterior și ecran inginerii HTC au ales ce e mai bun nu ne puteau dezamăgi la capitolul hardware. Și aici Xperia Z iese din luptă înainte de a începe, deoarece inginerii de la Sony au optat pentru un chipset și un procesor de generație mai veche, având și o frecvență mai mică față de concurență, de numai 1.5 GHz. Astfel că dacă e să spunem Chipset Qualcomm APQ8064T Snapdragon 600, procesor Quad-Core Krait 300 și 2 GB memorie RAM ne putem referi atât la HTC One cât și la Samsung Galaxy S4 I9505, singura diferență între cele două fiind frecvența procesorului, HTC One ajungând la 1.7 GHz față de cei 1.9 GHz a lui Samsung Galaxy S4 I9505. Am putea spune că diferența este infimă, dar într-o lume în care fiecare Hz contează rezultatul testelor îl pune pe HTC One pe locul II la capitolul performanță, după Galaxy S4 dar înaintea lui Sony Xperia Z.

Conectivitatea de care dispune HTC One este ceea ce putem numi la ora actuală standard și cuprinde: LTE, HSPA+ (cu viteze de 50 Mbps la upload și 100 Mbps la download), Bluetooth 4.0 cu A2DP, Wi-Fi 802.11 a/ac/b/g/n cu Wi-Fi Direct, DLNA și Wi-Fi hotspot, și bineînțeles Radio FM, dotare pe care o găsim și la Sony Xperia Z, dar care îi lipsește cu desăvârșire lui Galaxy S4.

Faptul că rulează sistemul de operare al celor de la Google ne este clar de la bun început, dar de ce s-a ales doar versiunea Android 4.1.2 Jelly Bean și nu 4.2.2, ca și rivalul său Samsung Galaxy S4, nu înțelegem. Unii cârcotași ar putea spune că o simplă cifră nu face mare diferență dar, după aproape jumătate de an de la lansare, când începe să fie disponibilă versiunea 4.2.2 se observă schimbări majore care, alături de Sense 5 cu care vine dotat ca și interfață de utilizare, ar fi putut avea mai mare impact asupra pieței. Ce-i drept, dacă s-ar fi lansat cu Android 4.2.2 nu mai puteam discuta acum despre diferențe dar, putem trece în revistă câteva care credem noi că fac diferența.

Experiența pe care o oferă în utilizare HTC One este una cu totul diferită față de celelalte modele disponibile pe piață, chiar și de la HTC, deoarece vine integrat cu noul Sense 5.0, dar care este la rândul său legat de BlinkFeed.

Ce este BlinkFeed? Îl putem numi un panou din cele disponibile în ecranul de pornire, este primul din stânga și este considerat principal, fiind accesat direct la ieșirea din meniu. Acesta cuprinde fluxuri din rețelele sociale și surse de știri, în funcție de interesele fiecăruia. De aici se poate posta direct pe rețelele de socializare, chiar împărtășind istorisiri întâlnite aici. Chiar dacă, așa cum spuneam, BlinkFeed este locul în care se ajunge la ieșirea din meniu sau la apăsarea butonului ”Home” acest lucru poate fi schimbat ulterior.

Dacă mai devreme ziceam că HTC One a intrat în lupta titanilor cu Android 4.1.2, veștile bune nu întârzie să apară. S-a lansat deja versiunea Android 4.2.2 Jelly Bean pentru HTC One dar numai pentru variantele internaționale.

Câteva modificări majore întâlnim chiar și la partea de interfața de utilizare, unde putem menționa faptul că în versiunea 4.2.2 panourile cu widgeturi pot fi rearanjate chiar după creare și scurtăturile aplicațiilor pot fi mutate în voie între bara de jos și panoul de widgeturi, un lucru normal dar indisponibil în versiunea 4.1.2. Tot normale ni se par și scurtăturile rapide ca Wi-Fi, Date Mobile, Bluetooth etc, accesibile acum printr-un swipe în jos de la bara de stare, unde se adaugă și setări ca: Screenshot sau Power Saver, AutoRotire sau HotSpot WiFi. Rămânem în partea de sus și amintim și existența procentajului de baterie disponibilă, accesibil din meniul “Power”.

O schimbare majoră adusă de noua versiune a sistemului de operare, considerăm noi că este cea asupra butoanelor de la baza ecranului. Daca lipsa unui buton “Meniu” este resimțită pe tot parcursul utilizării lui HTC One, cu noua versiune, apăsarea îndelungată a butonului “Home” dublează această funcție, iar Google Now este accesat printr-un swipe în sus de la același buton.

Și aplicația cu care HTC One vine echipat pe post de galerie foto este altceva decât ne-am obișnuit la alte smartphone-uri. Astfel că, odată ajunși în galerie, aceasta prinde viață, și scoate în evidență pozele și videoclipurile înregistrate, rulându-le în timp real.

Ce ar mai putea fi spus la capitolul Multimedia, dacă am amintit deja de Camera UltraPixel și de difuzoarele stereo frontale cu Boom Sound? Ei bine, la cameră e suficient să spunem că HTC One este al doilea smartphone care dispune de stabilizare optică a imaginii, care îmbunătățește mult performanțele în condiții slabe de iluminare, iar tehnologia ultrapixel ajută la reducerea zgomotului. Senzorul foto folosit în HTC One are o diagonală de 1/3”cu aspect 16:9 și este montat în spatele unei lentile cu 5 elemente cu apertură F/2.0. Pentru cei copleșiți de informațiile tehnice, camera lui HTC One poate fi comparată cu una standard de 12 MP dar cu o calitate și luminozitate a imaginilor mult îmbunătățite.

Interfața camerei este cea cu care ne-au obișnuit deja cei de la HTC la HTC One X și celelalte modele apărute după el, de unde ai acces instant atât la funcțiile camerei foto cât și video. Mai jos sunt cateva exemple de poze și un clip video înregistrate cu camera lui One, rezultatele fiind mai mult decât acceptabile, dar nu atât de impresionante pe cum ne așteptam.

Am vorbit de imagine, să trecem puțin și la sunet. Aici e mult mai greu de exemplificat, dar va trebui să ne credeți pe cuvânt când spunem că sunetul emis de cele două difuzoare amplificate ale lui HTC One nu este doar tare ca și zgomot ci și de înaltă fidelitate. Așa cum îl promovează cei din marketingul HTC “suficient de puternic încât să atragă atenția, dar atât de clar încât să o și mențină”.

Funcții speciale

Am evitat până acum să vorbim de HTC Zoe dar a venit momentul să dezvăluim misterul.

HTC Zoe este o experiență nouă în ce privește capturarea și editarea de imagini sau clipuri video pe telefonul mobil. În primul rând, această funcție este susținută de un “ImageChip 2” dedicat, integrat în HTC One, și cu ajutorul căruia, la fiecare atingere a butonului de declanșare, sunt capturate până la 20 de poze la rezoluție maximă și un clip video de 3 secunde (1 secundă înainte de apăsarea butonului și două secunde după) care mai apoi sunt folosite pentru a da viață galeriei cum ziceam mai devreme. Odată cu apariția versiunii Android 4.2.2 și modul în care sunt stocate înregistrările Zoe este schimbat. Dacă până acum pentru fiecare captură Zoe găseam în folderul DCIM 20 de jpg-uri și un MP4, acum este stocată doar o imagine jpg la calitate maximă și un clip MP4. Totuși rămâne posibilitatea, cu ajutorul interfeței dedicate din telefon, de a extrage poza dorită din cele 20 capturate. Poate vă întrebați la ce pot folosi 20 de instantanee ale aceluiași cadru. Ei bine, aici începe magia lui HTC One, care poate fi considerat un editor multi-media de buzunar.

În cele ce urmează vom enumera câteva din atuurile pe care HTC One le are din acest punct de vedere pentru  a-și revendica supremația în Bătălia Titanilor.

–          “Sequence shot”este o funcție care capturează un obiect în mișcare și crează un efect numit “expunere multiplă” care face ca subiectul să apară de mai multe ori în poză, reproducând astfel senzația de acțiune. Da! Seamănă cu ceva, ceva care la Samsung Galaxy S4 găsim sub numele de Drama Shot. Să fie oare o coincidență?

–          Capacitățile de editare ale lui Zoe continuă cu o suită dedicată feței, care permite de la conturarea feței pentru a o slăbi, spre exemplu, până la prelucrarea tenului sau a ochilor, aceștia din urmă putând fi și deschiși la nevoie;

–          Cu funcția “Object Removal” un trecător care a intrat accidental în poză nu prezintă nicio problemă, deoarece acesta poate fi selectat și sters prin doar câteva gesturi;

–          Compunerea unui clip video cu viteză de redare diferită poate aduce un strop de dramă la o filmare altfel normală. Scena pe care dorești să o evidențiezi o selectezi și îi micșorezi viteza de redare, obținând astfel un efect special și nemaiîntâlnit pe un telefon mobil.

Nu în ultimul rând HTC One poate fi folosit ca și Ghid TV și telecomandă universală, cu ajutorul transmițătorului IR. Din păcate, România nu este deocamdată pe lista țărilor în care această funcție poate fi folosită în totalitate, sperăm totuși ca pe parcurs să o găsim în listă. Până atunci, la configurarea inițială a Sense TV trebuie selectată orice țară din vecinătate pentru a putea folosi mai apoi funcția de telecomandă.

Așteptat, anunțat și promovat, vârful de gamă al taiwanezilor de la HTC nu s-a lăsat așteptat degeaba. Pe lângă un look proaspăt, design simplu și elegant și o carcasă din aluminiu, vine dotat și cu un procesor Quad Core de 1.7 GHz, 2 GB memorie RAM și un chipset de ultimă generație, toate acestea ca să nu fie lăudat doar pentru felul cum arată. Bineînțeles că motivul real pentru care HTC One vine cu astfel de dotări este acela de a putea face față într-o eventuală bătălie a scorurilor din benchmark-uri, cum se obișnuiește în zilele noastre cu fiecare model, chiar de la lansare. Pe lângă niște cifre, pentru unii fără sens, performanța pe care o are la dispoziție utilizatorul unui HTC One este menită să facă din utilizarea de zi cu zi o experiență plăcută și să evite timpii de așteptare sau incompatibilitatea cu aplicații pretențioase, ca și în cazul modelelor de clasă inferioară. Zicem inferioară deoarece am lămurit de la bun început că HTC One a venit pentru a concura cu Samsung Galaxy S4 si Sony Xperia Z, cele trei fiind telefoane de referință pentru 2013. Oricât am încerca să facem o comparație între cele trei, marele câștigător este ales doar de utilizator care decide în final ce găsește mai util din tot ce au cele trei de oferit.

Pe lângă design și performanță, HTC One atacă și ramura multimedia, cu un Chip de Imagine de generație nouă, dedicat camerei foto și galeriei, unde pozele prind viață, oferind o experiență deosebită, mult diferită de varianta clasică de vizualizare a pozelor sau videoclipurilor.

Un sunet nu doar puternic ci și de înaltă fidelitate, oferit cu ajutorul a două difuzoare stereo puse în partea din față a aparatului. O variantă de dispunere foarte logică dar nouă în gama smartphone-urilor, și nu în ultimul rând optimizarea Beats Audio pentru un sunet de excepție.

O cameră cu puțini megapixeli dar cu foarte multe de oferit. Poze de calitate chiar în condiții de iluminare redusă, și stabilizare optică a imaginii. Ca și când toate astea nu ar fi suficiente facem cunoștință și cu Zoe, HTC Zoe. O inovație care aduce la viață imaginile si clipurile video surprinse cu HTC One, cu ajutorul unui Image Chip 2 dedicat.

Acestea fiind spune, îl considerăm pe HTC One un competitor demn de Bătălia Titanilor, pregătit trup și suflet să dea ce are mai bun pentru a satisface chiar și cel mai pretențios utilizator. Sperăm ca odată cu HTC One și HTC One Mini cei de la HTC să câștige ceva din terenul pierdut în ultimii doi ani în domeniul smartphone-urilor pentru ca este cât se poate de clar că încă mai au multe de oferit în materie de inovație.

Plusuri

Carcasă unibody din aluminiu
Difuzoare stereo frontale cu tehnologie BoomSound
Cameră “Ultrapixel” de 4 MP cu autofocus, senzor de 1/3”; Bliț LED
Procesor Quad-core 1.7 GHz Krait 300, cu 2 GB RAM, Procesor Grafic Adreno 320; Chipset Qualcomm Snapdragon 600
Display touchscreen capacitiv Super LCD3 de 4.7″ de 16M culori, cu rezoluție 1080p și densitate a pixelilor de 469ppi
Android OS v4.1.2 Jelly Bean cu Sense UI 5.0

Minusuri

Fara loc pentru card MicroSD
Sense-ul 5.0 nu are butoane de pornit/oprit conexiunile in bara de notificari
Bateria nu poate fi inlocuita decat in service







Comentează prin Facebook

Comentează prin Facebook