Smartphone-ul e grozav! Este, pentru moment, briceagul elvetian al erei digitale. Se conecteaza la facebook si twitter, face poze si recunoaste automat cui ar trebui sa le trimita, iti da raspunsuri rapide si simple la diverse curiozitati de moment. Te salveaza de momentele de plictiseala in care trebuie sa astepti in aeroport. Poti lua notite, trimite mailuri sau dicta o lista de cumparaturi. Te poti uita la filme, poti asculta muzica si poti citi carti. Si toate astea intr-un pachet compact, care poate cu usurinta sa incapa intr-un buzunar.[divider]


Are  insa un renume foarte prost cand vine vorba de autonomie, de viata bateriei. Nu de putine ori aud comentarii dezamagite “Pffff, smartphone! Nokia 6310i-ul meu, acum 8 ani, rezista 5-6 zile fara sa-l incarc! Telefonul asta destept trebuie sa-l incarc cel putin o data pe zi!”.

E drept, telefoanele noastre destepte nu-s foarte mobile. Nu putem spune ca sunt mobile de vreme ce trebuie legate la priza din cateva in cateva ore. Si nu-s mobile tocmai fiindca sunt atat de destepte. Ganditi-va – cate lucruri puteati face cu un telefon acum 5 ani si cate lucruri puteti face acum?

Procesoarele mai puternice, ecranele mult mai mari, modulele radio mai performante – toate consuma mult mai multa energie.  In plus un telefon de acum cativa ani era mai voluminos si cantarea mult mai mult; faptul ca publicul apreciaza telefoanele subtiri nu ajuta cu nimic viata bateriei, fiindca  dimensiunile ei trebuie sa se incadreze in carcase din ce in ce mai compacte.

Aici intra in scena Razr MAXX cu doi X. Fiindca uneori un singur X pur si simplu nu ajunge. La doar cateva luni dupa ce introdusese Razr, Motorola a ales sa lanseze un model aproape identic, cu o singura diferenta importanta – capacitatea bateriei. La 3300 de mAh (miliamperi pe ora) este intr-adevar o baterie XXL. Pentru a vedea ce are de spus un PhoneGeek despre Motorola Razr, puteti citi recenzia scrisa de colegul nostru Ionut.

Celelalte diferente sunt mai putin importante si sunt rezultatul direct al incorporarii unei bateri mai voluminoase – Razr MAXXXXXXXX  e *putin* mai gros si ceva mai greu decat RAZR. In momentul lansarii, RAZR era cel mai subtire telefon din lume, cu o grosime minima de 7.1mm. MAXX masoara 8,99 mm – in continuare foarte subtire daca ma intrebati pe mine. Pentru referinta, un iPhone 4S are o grosime de 9,3mm.

Din punctul de vedere al greutatii, MAXX e cu 18 grame mai greu decat predecesorul sau. In rest telefoanele sunt identice. Designul are aceleasi puncte tari (elegant, solid) si puncte slabe (putin cam lat, greu de folosit cu o singura mana).

 


S-au folosit aceleasi materiale de calitate –  gorilla glass pentru ecran si kevlar pentru partea din spate – deci telefonul e foarte rezistent la zgarieturi si julituri. Nu inseamna ca-i un gadget anti-soc dar va suporta mult mai bine trecerea timpului.

Pe partea software, noutatea despre care merita discutat este aparitia update-ului Ice Cream Sandwich. In momentul lansarii, Razr si Razr Maxx veneau cu Android 2.3x (a.k.a. Gingerbread), desi Android 4.0 (a.k.a. Ice cream Sandwich) fusese deja lansat.

Motorola a promis insa ca  va aduce telefoanele la zi foarte curand. Din ce-am observat pana acum urmarind felul in care sunt updatate telefoanele cu Android, “foarte curand” inseamna lucruri foarte diferite pentru producatori si pentru clienti. Clientii care aud “foarte curand”  se gandesc la un orizont de timp de cateva saptamani; producatorii se gandesc la un interval intre cateva luni la un an si.

Motorola a publicat update-ul Ice Cream Sandwich asa cum a promis. A trecut insa atat de mult timp incat Google a avut timp sa lanseze o (si mai) noua versiune de Android, Jelly Bean (Android 4.1) . Eh, mai bine mai tarziu decat niciodata.


ICS pe Razr MAXX vine cu o interfata din care lipsesc aproape complet customizarile producatorului, astfel ca ne putem bucura de o versiune a sistemului de operare care e foarte aproape de cea gandita de Google. Veti gasi toate functiile care au facut ca ICS un succes (redesenarea agendei, a ecranului de deblocare, monitorizarea traficului de date,  plus o serie de aplicatii sau widget-uri pe care Motorloa le ofera pentru a intregi pachetul software. Cele mai folositoare sunt SmartActions (care va lasa sa creati actiuni automate declansate in functie de un set de conditii – cititi mai multe in recenzia lui Ionut), MotoCast, QuickOffice (care permite vizualizarea si editare fisierelor *.DOC, *.XLS si *.PPT), MotoPrint (integrat cu QuickOffice pentru a putea printa cat mai usor documentele).

Browser-ul web a suferit si el imbunatatiri – nimic revolutionar dar destul incat sa faca plimbatul pe net mai rapid si mai placut.

 In plus, fie datorita optimizarilor noului sistem de operare, fie datorita unor animatii diferite fata de Moto-Blur, telefonul pare mult mai responsiv, toate actiunile parca sunt mai fluide. Nu e chiar Jelly Bean, dar (aproape) totul merge bine.

Multi s-au aratat mirati de faptul ca Motorola n-a profitat de lansarea lui Maxx pentru a imbunatati Razr mai mult – n-a adaugat un procesor mai rapid, n-a pus mai multa memorie, n-a oferit un ecran mai bun. Merita upgrade-ul de baterie lansarea unui model nou?

Merita cei 400-500 de lei in plus pe care-i dati pe Razr MAXX fata de Razr (la liber)? Asta-i o intrebare la care trebuie sa raspunda fiecare. Daca autonomia telefonului e un lucru important pentru voi, atunci aflati ca bateria o sa va tina in jur de doua zile si jumatate cu o utilizare moderata sau va va oferi in jur de 15-16 ore de vizionare video. Adica de doua ori mai mult decat va puteti astepta sa obtineti de la majoritatea telefoanelor din generatia actuala.

Chiar daca nu e ultimul val din punctul de vedere al dotarilor hardware, Razr Maxx e un alergator de cursa lunga.

+ Autonomie – bateria de capacitate foarte mare

+ Materialele folosite sunt de calitate

+ Pachet software bine pus la punct

– Performnta inegala (galeria foto se misca foaaaarte greu de exemplu, pe cand alte aplicatii merg fluid)

Comentează prin Facebook

Comentează prin Facebook