Acum mult timp ne mandream cu Motorola V3i cu design-ul lui inovator. Era surprinzator de subtire pentru standardele vremii si sa nu uitam de ecranul mare si conectivitarea cu calculatorul. Ba mai mult, primeai cablu de date in pachet! Ei bine, acel telefon a setat un precedent pentru Motorola pe care a tot incercat sa il repete. Si cred ca au reusit. Acum. Cu modelul XT910 care este cel mai subtire smartphone cu Android de pe piata pana in momentul de fata, cu o grosime de 7,1 mm la nivelul corpului si de 10,7 mm la nivelul camerei.[divider]

Dupa cum se poate vedea si mai sus Motorola a ales un design minimalist pentru acest model, astfel, pe partea stanga telefonul are slot-ul pentru cardul de memorie si cartela SIM (micro SIM ca sa fiu mai exact), iar pe partea dreapta sunt localizate butoanele de volum si butonul de pornire. Totusi, parca lipseste un declansator pentru camera deoarece, din proprie experienta, pot zice ca e destul de greu sa stabilizezi acest telefon tinandu-l doar intr-o singura mana.

Noul Motorola se poate lauda cu un ecran capacitiv SuperAMOLED de 4.3″, la o rezolutie de 540×960 pixeli, ceea ce inseamna o densitate de ~256 de pixeli pe inch, ceea ce il pune cu cateva trepte mai sus decat Samsung Galaxy S II in ceea ce priveste calitatea ecranului.

Procesorul cu care este echipat XT910 e un Cortex-A9 dual-core de 1.2 GHz, ce impreuna cu cei 1 GB RAM reusesc sa faca fata cu brio la orice supliciu te-ai putea horata sa il supui. Unde e cea mai evidenta aceasta fluiditate data pe puterea de procesare este ecranul ce reuseste sa se “miste” foarte rapid chiar daca animatiile sunt setate la maxim. Si la camera se simte aceasta putere de calcul, drept efect, senzorul de 8 MP reuseste sa inregistreze video-uri full HD la 30 fps.

Alte specificatii:

  • Dimensiuni: 130.7 x 68.9 x 7.1 mm
  • Greutate: 127 g
  • Memorie interna: 16 GB cu slot de expansiune MicroSD pana la 32 GB
  • Conectivitate: GSM/GPRS/EDGE/UMTS/HSDPA 14.4 Mbps/HSUPA 5.76 Mbps, Wi-Fi a/b/g/n, hotspot Wi-Fi, Bluetooth 4.0, port microUSB, GPS cu A-GPS, GLONASS, jack audio de 3.5mm, port microHDMI
  • Hardware: GPU PowerVR SGX540, chipset TI OMAP 4430
  • Sistem de operare: Android 2.3.5 Gingerbread
  • Camera: 8 megapixeli cu auto-focus si detectare faciala, touch focus si geotagging; LED flash, lentila cu deschidere F/2.4; camera frontala de 1.3MP
  • Altele: accelerometru, senzor de proximitate, busola
  • Functii: SMS/MMS/Push Email, SNS, vizualizator/editor de documente, Google Maps, Gmail, Youtube
  • Special: Ecran din Corning Gorilla Glass, partea din spate acoperita cu Kevlar, rezistent la stropiri accidentale cu apa

Telefonul ca si telefon

Din punctul asta de vedere telefonul s-a comportat foarte bine, calitatea sunetului si puterea de receptie a semnalului fiind excelente. Nici calitatea sunetului pentru interlocutorul tau nu a fost neglijata de catre Motorola, existand un microfon dedicat pentru a elimina zgomotul de fond. Si modul de formare a numarului s-a comportat bine, avand functia de cautare predictiva: pe masura ce formezi numarul, telefonul iti cauta in agenda numerele care contin partea formata sau care contine literele corespunzatoare tastelor apelate.

De asemenea, dar asta ca si standard, telefonul beneficiaza si de posibilitatea sincronizarii contactelor atat cu Google, cat si cu Facebook, Twitter s.a.m.d., un lucru foarte util daca nu vrei sa cauti in 5 locuri datele de contact ale cunoscutilor.

Bateria s-a comportat si ea decent, avand o autonomie de o zi si jumatate chiar de la primele incarcari si aceasta in conditiile in care telefonul a fost stresat destul de intens, atat convorbiri, cat si browsing, vizualizare videoclipuri, wireless si testarea aparatului foto folosind si flash-ul LED de care dispune telefonul. Demn de mentionat ar fi faptul ca datele au fost tot timpul pornite (pe mod WCDMA automat). Cu toate acestea, daca datele ar fi dezactivate, telefonul trece usor de termenul de doua zile.

Grosimea redusa. Punct si de la capat.

Ce altceva ar mai putea sa faca un telefon, care nu este promovat ca varf de lance al companiei? Fiind un terminal Android ne putem astepta sa semene cu celelalte telefoane Android in ceea ce priveste functionalitatea si aspectul meniului, dar Motorola se pare ca a reusit sa evite asta prin crearea unei interfete proprii, cu un asptect “polisat” si cu o viteza incredibila. Atat ecranul principal, cat si sertarul cu aplicatii se misca foarte repede. Bineinteles, la aspectul placut contribuie din plin si hardware-ul telefonului, prin ecanul SuperAMOLED ce reda un negru adanc si curat, ceea ce face contrastul si cele 16 milioane de culori sa iasa foarte bine in evidenta si sa imbunatateasca foarte mult experienta vizuala a utilizatorului.

Camera telefonului din pacate nu exceleaza, nici prin calitatea imaginilor, nici prin multitudinea de functii care ar trebui sa stea la dispozitia utilizatorului. Astfel, la rezolutia maxima o poza descarcata pe calculator si marita la un nivel de zoom rezonabil sufera de defecte, imaginea nefiind foarte clara si nici culorile nefiind in concordanta cu realitatea. Si partea video, chiar si la calitate de 1080p sufera de aceste aberatii deoarece nivelul detaliilor fine in lumina slaba este semnificativ redus. Cu toate acestea, chiar daca nu se compara cu  o camera de pe Galaxy S II sa zicem, totusi nu e chiar o camera neperformanta, beneficiind de functii soft precum detectare a fetei, geo-tagging si stabilizare digitala, care sporeste calitatea pozelor.

Sa revenim la grosime: si anume la cei 7.1 mm care denota clar mostenirea RAZR, dar care ii creeaza si un handicap. Ma refer aici la latimea mare data de grosimea redusa (trebuiau puse undeva si componentele care il fac sa “ticaie”), care il fac destul de greu de operat cu o singura mana. O sa ma folosesc si aici de un exemplu personal pentru a explica ce am vrut sa zic: dreptaci fiind, nu am reusit nicicum sa il deblochez daca il tineam in mana stanga si sa fim seriosi, vor exista si momente in care nu tii telefonul in mana principala dar tot trebuie sa reusesti sa il operezi. Si asta mi s-a parut deranjant, adica nu poti face un telefon pe care doar cineva de talia lui Ghita Muresan il poate opera cu ambele maini…

Nici la partea de software telefonul nu dezamageste, atat la prima vedere cat si la o analiza mai amanuntita. Bineinteles, exista toate functiile si aplicatiile specifice sistemului de operare Android. Foarte mare accent a fost pus de catre Motorola pe integrarea cu retelele de socializare, existand cateva widgeturi preafisate pe ecran inca de la prima pornire a telefonului.

O abordare interesanta este si pe partea de widgeturi pentru accesul rapid la functiile cele mai utilizate. Pe cand majoritatea marilor competitori au un singur widget care are mai multe functii ce se pot activa/dezactiva, cei de la Motorola au ales ca fiecare functie sa aiba widgetul ei, astfel utilizatorul nu e obligat sa aiba un switch pentru conexiune bluetooth pe ecranul cu scurtaturile la aplicatiile de GPS, putand opta doar pentru afisarea widgetului care are doar pornire/oprire GPS.
Tot la capitolul widgeturi, Motorola a creat cateva pe care nu o sa le intalnim pe terminalele cu Android ale concurentilor si care se pot redimensiona liber de catre utilizator, variind astfel volumul de informatii ce este afisat.

Motorola mai primeste o bulina rosie si pentru integrarea “out-of-the-box” a functiei Smart Actions, functie care, e adevarat, se gaseste sub diferite forme pe Android Market. Practic, ce iti permite aceasta aplicatie este sa iti “antrenezi” telefonul astfel incat, in anumite situatii predefinite sa aiba un anumit comportament. De exemplu, sa zicem ca vrei ca atunci cand te suna numarul 0740123456, telefonul tau sa isi schimbe imaginea de fundal, sa schimbe ringtone-ul si sa se deconecteze de la internet. Sau, vrei ca atunci cand te urci in masina si ai bluetooth-ul pornit, in momentul in care se conecteaza la carkit, telefonul tau sa se deblocheze, sa iti lumineze ecranul la 20% (nici prea slab, ca sa il vezi, nici prea puternic, ca sa nu consume multa baterie) si sa iti puna perioada de blocare a ecanului pe infinit, astfel incat sa nu se mai inchida. Bineinteles, cand iesi din masina si se deconecteaza de la carkit, sa ti le puna automat toate functiile asa cum au fost setate. Acestea au fost doar doua exemple a ceea ce se poate face cu aceasta aplicatie, dar utilizarile ei sunt mult mai numeroase.

Inca o functie cu care Motorola vine preinstalata este o varianta proprie de accesare a datelor in mod remote. Aplicatia se numeste MotoCAST si trebuie instalata pe toate calculatoarele tale. Dupa instalare ai posibilitatea de a accesa datele tale de oriunde te-ai afla, atat prin intermediul telefonului, care are integrata functia de MotoCAST in managerul de fisiere, cat si fara telefon, prin intermediul sitului dedicat, unde te loghezi cu un utilizator si o parola definita in  prealabil. Chiar daca mai exista si alte aplicatii care au aproximativ aceeasi functionalitate, aplicatia proprie Motorola iese in exidenta cu cateva plusuri importante. Unu dintre ele este lipsa unei limitari a spatiului de care beneficiezi pentru fisierele tale. Daca, de exemplu, la Dropbox incepi cu 2 GB spatiu de stocare, sau la Google Drive de 5 GB, la MotoCAST ai spatiu de stocare NELIMITAT. Pe langa spatiul de stocare, aplicatia mai are si functionalitate de sincronizare si de streaming, iar pe partea de streaming cei de la Motorola se lauda ca orice ruleaza la tine pe calculator, prin MotoCAST va rula in mod sigur si pe telefonul tau RAZR.

O ultima mentiune ar fi o functie ce pare a fi copiata dupa BlackBerry, functia “In Pocket Detection”. Aceasta functie e o functie de liniste sufleteasca, adica daca e activate, telefonul detecteaza automat, prin intermediul senzorilor de proximitate si de lumina, daca este pus in buzunar, in geanta sau in orice toc si blocheaza in mod automat ecranul. Datorita acestei functii posesorii de RAZR XT910 nu mai trebuie sa isi faca griji ca persoanele din agenda lor vor purta cunversatii cu buzunarul sau cine mai stie ce nenorocire generatoare de cost suplimentar se mai putea intampla daca puneai telefonul deblocat in buzunar. Totusi aplicatia pare sa aiba un “calcai al lui Ahile” pentru ca detectia functioneaza doar daca telefonul este in pozitie verticala.

Din pacate modelul pe care il avusesem eu nu avea meniul in limba romana si, desi personal nu pot zice ca lucrul acesta mi se parea deranjant, este destul de rau pentru un telefon comercializat in mod oficial si in Romania. Exista aplicatii pe Android Market, cum ar fi Custom Locale, ce iti pot traduce meniul in limba romana, dar nu e normal sa fie nevoie de o aplicatie suplimentara pentru a avea meniul tradus.

Desi atat pe forumuri cat si personal, impresiile despre acest telefon sunt impartite, per ansamblu este un telefon bun, fiabil si cu un design mai mult decat placut. In mod sigur toate lucrurile pe care acest telefon le face bine surclaseaza cu mult neajunsurile lui. 

P.S.: Tocmai am aflat ca a inceput updatarea in mod oficial a telefonului la cel mai nou sistem Android,  Ice Cream Sandwich, versiunea 4.0.4, dar deocamdata numai in Grecia. Nu ar trebui sa intarzie foarte mult acest upgrade si la noi si poate multe din minusurile exemplificate mai sus vor fi corectate in noul software. Abia asteptam sa vedem cum/ce/cand va fi!

Sursa poze: Google, GsmArena, PhoneArena.

Comentează prin Facebook

Comentează prin Facebook